Implicațiile pe care munca arhitectului sau a biroului de arhitectură le are în viața noastră sunt complexe. Pe de o parte, ele includ relația cu dezvoltatorii imobiliari, despre care am povestit în articolul anterior, pe de altă parte, chiar dacă semnificativă din punct de vedere financiar, pe cea cu consumatorii de servicii specifice.
Și reluăm serviciile: identificare a terenului, concepție, vizualizare și proiectare, inclusiv proiectare conexă, obținere documentații de urbanism, execuție sau design interior.
Cei mai numeroși clienți care au nevoie de aceste servicii sunt, însă, oameni care construiesc în propriul beneficiu. Persoane fizice, dacă preferați.
Nevoile lor sunt la fel de importante, ba poate chiar mai importante, pentru că sunt subiective, personale, mai greu de transpus în termeni ca rentabilitatea sau profitul.
Valoarea supremă a acestora este ceea ce am putea numi generic “starea de bine”, care, în accepțiunea celor mai mulți dintre noi, este organic legată de posibilitatea de a-ți asigura confortul în propria locuință. Și vom explica ce rol are arhitectul în acest proces.
Proiectul imobiliar – de la vis la realitate
Oamenii care își doresc căminul perfect pentru ei și familiile lor au proiecte imobiliare? Sigur că au, doar că, în cazul lor, se numesc visuri. Iar aceste visuri sunt cele mai sensibile proiecte imobiliare.
Locuința perfectă este cea care oferă senzația de confort maxim, iar odată cu atingerea unui standard financiar confortabil, putem face un pas mai departe spre împlinirea visului de a o avea.
Către cine ne îndreptăm spre a ne asista în această operațiune complicată de transformare a visului în proiect, ca să poată fi, mai apoi, realizat? Către arhitect.
De ce? Pentru că el este cel care știe care e traseul exact de la vis la realitate, când este vorba despre proiectul unei locuințe.
Orice client care trece ușa unui birou de arhitectură vine acolo cu o proiecție. De aceea, proiectarea unei locuințe individuale este o sarcină sensibilă.
Arhitectul va trebui să fie nu doar un bun profesionist în meseria sa, ci și un bun psiholog, pentru a înțelege sau intui ceea ce dorește clientul, pentru a putea imagina o casă care să fie pe gustul acestuia și în acord cu personalitatea sa.
Va trebui să transpună dorințele într-o formă funcțională, dar în egală măsură estetică, realizabilă din punct de vedere tehnic și care să se încadreze în bugetul stabilit de comun acord.
Arhitectul, din nou în rol de mediator și integrator
Angajarea unui profesionist adevărat preîntâmpină problemele și daunele ulterioare.
Relația cu arhitectul este oarecum similară celei cu medicul, bazându-se în primul rând pe experiență și apoi pe încredere, de aceea alegerea acestuia ar trebui făcută mai cu seamă pe baza realizărilor profesionale și ținând cont de compatibilitatea cu stilul său, dar și de ușurința în comunicare.
Arhitectul va răspunde aşteptărilor și necesităților dumneavoastră, dar va veghea, totodată, la transpunerea lor într-un mod coerent și estetic, fiind, ca și în situația analizată în editorialul precedent, un mediator între beneficiar și contextul urban. Este și un integrator, dar și cel care privește obiectiv proiectul în ansamblul său, care identifică, înțelege și are în vedere interesele tuturor.
Etapele dezvoltării unui proiect imobiliar
Odată ales arhitectul, cel mai important pas va fi mai departe elaborarea temei de proiect, care va cuprinde, în esență, dorințele clientului și bugetul în care proiectul trebuie să se încadreze.
Cu cât tema de proiect va fi mai bine realizată, cu atât casa va fi mai aproape de ceea ce clientul își dorește. În unele situații, economiile sunt justificate, în altele, nu.
De multe ori, mai ieftin înseamnă la final mai scump. Dincolo de chestiunile funcționale și estetice, o casă realizată după un proiect slab poate costa semnificativ mai mult decat una făcută după un proiect bine gândit.
În primă fază, va fi necesară obţinerea unui certificat de urbanism (C.U.). Acesta va oferi informații asupra regimului terenului, caracteristicilor amplasamentului, a cerinţelor urbanistice ce vor trebui îndeplinite şi a acordurilor şi avizelor necesare pentru autorizația de construcție (A.C).
Ce trebuie să știe arhitectul despre clientul său?
1.Arhitectul va căuta apoi să afle o serie de elemente concrete de la clientul său: stilul de viață al acestuia, preferințele, necesarul de spații, destinațiile lor și tipurile de relații dintre ele, suprafețele estimative, specificul terenului și al zonei în care trebuie să se încadreze.
2. În baza acestor jaloane și a certificatului de urbanism, se vor realiza primele schițe, asupra cărora se va interveni în mod repetat până la stabilirea, în acord cu beneficiarul, a variantei optime, moment în care se va putea estima și costul investiţiei.
3. Apoi se va detalia proiectul de autorizare, împreună cu colaboratorii, se vor întocmi toate documentaţiile aferente acordurilor şi avizelor solicitate prin certificatul de urbanism.
4. Împreună cu acordurile şi avizele obţinute, se va depune documentaţia pentru obţinerea autorizaţiei de construire, pe baza căreia se va elabora proiectul tehnic (P.Th) necesar pentru începerea lucrărilor de execuție.
Pe scurt, arhitectul va trebui să înțeleagă modul în care beneficiarul va utiliza casa și să o adapteze contextului.
5. Astfel, va întocmi proiectul arhitectural și îl va corela pe specialităţi (rezistenţă, instalaţii termice, sanitare, electrice), putând interveni în toate fazele acestuia, fapt ce va facilita îndeplinirea lor eficientă.
În final, toate acestea vor genera calitate, performanţă, economie de bani şi timp, deci avantaje pentru client.
Cumpărați timp! Nu se devalorizează niciodată
Timpul este o valoare importantă, poate cea mai importantă, pe lângă sănătate, pentru că este ireversibil.
Avem de multe ori impresia că, alegând să ni-l gestionăm singuri, vom reuși să-l ținem mai mult pe loc sau să îl investim mai rentabil, ca să vorbim în termeni economici.
Realitatea ne demonstrează însă că atunci când nu stăpânim anumite domenii și încercăm să rezolvăm lucruri despre care nu deținem toate informațiile, nu facem decât să risipim timp, deci să fim ineficienți.
Când este conștientizată, risipa de timp poate induce panică, iar în astfel de momente atenția la detalii tinde să se piardă, ceea ce riscă să pericliteze succesul proiectului nostru.
Să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului! La proiecte de arhitectură se pricep cel mai bine cei care cunosc atât teoria, dar și practica pe care și-au perfecționat-o prin muncă îndelungată și constantă, așa că le încredințăm lor aceste sarcini. Vorbim, desigur, despre arhitecți.
Angajarea unui arhitect – extravaganță financiară. Mit sau realitate?
Pentru simplificare, putem rezuma avantajele colaborării cu un arhitect la ideea că o astfel de relație ne poate ajuta să câștigăm timp.
Timpul înseamnă nu doar energie, ci și bani, deci tot conform unui calcul matematic, dacă vom câștiga timp, vom câștiga bani. Sau, în orice caz, nu îi vom pierde.
În ciuda percepției generale că angajarea unui arhitect presupune o extravaganță financiară care poate fi evitată, în realitate, arhitectul ne ajută să economisim timp valoros, să eliminăm drumurile inutile din programul nostru, dar și să evităm eventualele greșeli, oferindu-ne certitudinea unui rezultat de succes.
Proiectul de arhitectură înseamnă mult mai mult decât totalitatea hârtiilor și a planșelor care îl compun sau a sumei avizelor și autorizațiilor necesare. Înseamnă anticipare, studiu și comparare a diferitelor variante, astfel încât toate eventualele neajunsuri sau dezavantaje să poată fi rezolvate pe hârtie, nu în faza de execuție, când ar antrena și o perioadă îndelungată de timp, dar și costuri foarte mari.
Un arhitect bun ne va oferi nu doar un proiect interesant și creativ, ci și judicios, care să aibă o relație bună cu amplasamentul, planuri de nivel optimizate, deci costuri de ansamblu mai mici. Un proiect solid va contribui la eficientizarea muncii, reducerea pierderilor de materiale, simplificarea procesului de execuţie.
Cine e în spatele unui proiect arhitectural? Nu, nu e doar arhitectul!
Pe lângă a ne oferi un proiect care să ne mulțumească estetic și să răspundă așteptărilor noastre cu privire la funcționalitate sau confort, arhitectul, prin experiența sa, va parcurge toate etapele acestuia într-un timp scurt. Acest lucru va duce la evitarea stresului nedorit, dar și, deloc de neglijat, la economii de costuri.
A căuta și selecta de unul singur toți specialiștii implicați în execuția unui proiect este o muncă de Sisif, iar finalul acestui proces este incert.
Pe lângă confortul psihic al garanției calității, colaborarea cu biroul de arhitectură ne oferă și acces la partenerii deja verificați ai acestuia, din diferite domenii conexe, de la ingineri structuriști sau de instalații, până la furnizori și producători de materiale de construcție sau de echipamente.
Arhitectul îi poate chiar coordona pe toți acești profesioniști, pentru a păstra proiectul la un nivel optim de coerență în execuție și pentru a evita conflictele consumatoare de timp, energie, bani.
Și acum, despre lumină…
Un alt argument important pentru a alege să apelăm la un arhitect este legat de eficiența energetică a viitorului imobil. Atunci când, încă din faza de proiectare, se stabilesc obiective clare referitoare la economia de energie și la costurile de operare, acestea sunt mult mai ușor de urmărit și realizat.
Orientarea clădirii, amplasarea ei, optimizarea cantității de lumină naturală, utilizarea materialelor potrivite pentru fiecare zonă și colaborarea strânsă cu specialiștii în proiectarea de instalații vor aduce economii substanțiale în faza de utilizare, respectiv de locuire.
Investiția inițială în proiect, care se face o singură dată, trebuie să aibă în vedere faptul că, ulterior, costurile de operare se vor întinde pe ani întregi și este vital ca acestea să fie optimizate încă din start.
Garanțiile profesionale, etice și contractuale
Printre garanțiile pe care ni le poate oferi colaborarea cu un arhitect, ar fi de reținut competenţa profesională rezultată în urma procesului teoretic și practic de pregătire continuă:
- garanţiile etice (arhitectul fiind obligat să respecte Codul deontologic al profesiei);
- cele contractuale (legea prevede obligativitatea unui contract scris care stipulează clar obligaţiile arhitectului şi ale clientului) și
- cele profesionale (arhitectul are datoria de a acorda consultanţă pentru toate misiunile solicitate de client, asumându-și întreaga responsabilitate, fără a exclude că în joc se află și reputația sa).
Se spune că gradul de împlinire a vieții unui om se măsoară după trei repere: sădirea unui pom, aducerea pe lume a unui copil şi construcția unei case. Cel din urmă implică un proces complex, care se desfășoară într-un timp relativ lung și care consumă resurse mari. Trebuie, deci, tratat cu maximă responsabilitate.
În tot acest proces, arhitectul este, poate, personajul cel mai important. Dacă adăugăm principiul Feng Shui care spune că o casă bine concepută și realizată veghează asupra fericirii celor pe care îi adăpostește, importanța pe care acest profesionist o are în crearea stării de bine și a confortului clienților săi capătă dimensiunea reală. Alegeți bine!
Cuprins
- Proiectul imobiliar – de la vis la realitate
- Arhitectul, din nou în rol de mediator și integrator
- Etapele dezvoltării unui proiect imobiliar
- Ce trebuie să știe arhitectul despre clientul său?
- Cumpărați timp! Nu se devalorizează niciodată
- Angajarea unui arhitect – extravaganță financiară. Mit sau realitate?
- Cine e în spatele unui proiect arhitectural? Nu, nu e doar arhitectul!
- Și acum, despre lumină…
- Garanțiile profesionale, etice și contractuale